Zona Omogena

Zona omogenă Munţii Plopişului, formată din comunele Halmaşd, Marca, Plopiş şi Ip s-a creat pe baza caracteristicilor comune (fizico-geografice, socio-economice, culturale, precum şi traditionale) existente în acest spatiu geografic. Muntii Plopiş, cunoscuti şi ca Muntii Şes, sunt o grupă montană a Munţilor Apuseni, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Măgura Mare, cu 918 m.

În cuprinsul Culmii Plopișului se evidențiază mai multe suprafețe netezite de aproximativ 600–700 m. ce imprimă reliefului aspectul unei câmpii suspendate. Eroziunea exercitată de râul Barcău și afluenții acestuia,Iazu și Valea Mare, au fragmentat acești munți în culmi strâmte ce cad în trepte până la o altitudine de 400 m. Structura Munților Plopiș, iese în evidență prin cele două apofize de cristalin ce pătrund în Depresiunea Șimleului, intersectate epigenetic de Barcău, Preoteasa și Marca. Pe lîngă Vârful Măgura (918 m.), Munții Plopișului mai cuprind și Dealurile Silvaniei, cu măgurile Șimleului cu o altitudine de 597 m. și Chilioarei de 420 m. Trăsătura principală a acestor măguri este dată de apariția reliefului exhumat, rezultat prin înlăturarea de către eroziune a sedimentelor terțiate ce au acoperit resturile de cristalin, scoțând la vedere petice din vechea platformă danian-paleocenă. Măgurile au un relief tipic domol ce contrastează cu regiunile colinare înconjurătoare.

Pe toată suprafața Culmii Plopișului întâlnim o mare varietate de floră montană din diferite specii de ierburi, flori, arbuști și arbori, din care se pot aminti : stejarul, fagul, ulmul, teiul, carpenul, cerul, paltinul de munte și frasinul, specii de arbuști (socul, alunul, sângerul, tulichina, cornul, lemnul câinelui și clocotișul), specii de ierburi (colțișor, vinariță, trepădătoarea, urzica galbenă, silnicul, sânișoara, slăbănogul, leurda, măcrișul și rogozul) sau specii din flora de primăvară (brebenei, viorele, păștița, măseaua ciutei, ghiocelul si luste).

Fauna cuprinde o mare varietate de animale, păsări și reptile din care se pot aminti: vulpea, căprioara, lupul, mistrețul, iepurele, veverița, viezurele, fazanul, pițigoiul, ciocănitoarea, graurul,  mierla, privighetoarea, șarpele orb, șopârla, guzganul, broasca.

Potenţialul turistic al acestei zone este unul de excepţie. Peisajele desprinse dinspre culmile Plopişului, rezervaţia naturala Mlaştina de la Iaz, Băile Iaz – băi cunoscute pentru efectele lor terapeutice şi nu în ultimul rând, obiceiurile şi folclorul zonei bine conservate, fac din muntii Plopiş una dintre cele mai atractive zone ale ţării.