Zilele Fagetului comuna Plopis

Slovacii din localitatea salajeana Faget, comuna Plopis, serbeaza la inceputul verii Ziua Fagetului printr-un festival folcloric, la care iau parte si slovaci din alte judete. De obicei, programul incepe sambata, la orele amiezii, cu o slujba religioasa, dupa care grupurile folclorice din tara au fost primite de oficialitatile locale si judetene si de slovacii din Salaj. Deschiderea oficiala a manifestarilor este marcata prin alocutiuni rostite de organizatori si de reprezentantii autoritatilor.

Prima editie a festivalului a avut loc in 2007.

Slovacii sunt un grup etnic minoritar în România, numărând aproximativ 18.000 de persoane, conform recensământului din anul 2002, ceea ce reprezintă un procent de 0,1% din totalul populației țării noastre. Trăiesc, în special, în partea de vest a țării, în județele Arad, Bihor și Sălaj. Dintre comunitățile slovace de pe teritoriul județului Sălaj, majoritatea s-au asimilat, excepție făcând comunitatea de slovaci din Făgetu, unde mai trăiesc aproximativ 700 de slovaci care au reușit să-și păstreze identitatea lingvistică, etnică, culturală și spirituală.

Slovacii au fost colonizați în această regiune începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când actualul teritoriu al localității Făgetu, făcea parte din Imperiul Habsburgic și apoi din cel Austro-ungar. Motivul pentru care aceștia au fost aduși aici a fost acela de a defrișa pădurile ce acopereau zona de astăzi a Munților Plopiș. În schimbul muncii prestate, li s-a promis că terenurile defrișate vor intra în proprietatea lor. Astfel a luat naștere localitatea Făgetu, un sat de tip răsfirat, ce se întinde pe o suprafață de peste 40 de kilometri pătrați. Casele sunt așezate, de obicei, la distanțe mari una față de cealaltă, fiind localizate pe terenurile pe care au reușit să le defrișeze înaintașii lor. Există, totuși, și câteva ”pâlcuri” formate din mai multe gospodării, așezate în mici depresiuni de pe platoul Munților Plopiș, poziționate astfel pentru a beneficia de prezența unor izvoare de apă și pentru a fi la adăpost de vântul aspru și rece care ii încearcă pe localnici în fiecare iarnă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Rating*